×
This product is available in Please select the desired country to continue

CBAM – Ce ar putea însemna pentru piața îngrășămintelor din România?

Începând din ianuarie 2026, se preconizează că Mecanismul de ajustare la frontieră pentru emisiile de carbon (CBAM) al Uniunii Europene va începe să se aplice importurilor de îngrășăminte și amoniac, iar fermierii români ar putea începe să resimtă efectele relativ repede.


CBAM are scopul de a uniformiza condițiile de concurență între producătorii din UE, care plătesc deja pentru emisiile de CO₂, și furnizorii străini, care de multe ori nu o fac. În cadrul noului sistem, importatorii vor trebui să declare și, în cele din urmă, să plătească pentru amprenta de carbon a îngrășămintelor pe care le introduc în UE.


Cu toate acestea, multe aspecte practice ale CBAM sunt încă în curs de evoluție. Importatorii nu dispun încă de informații esențiale, cum ar fi valorile de referință ale intensității CO₂ pe produs sau datele verificate privind emisiile din unitățile de producție din afara UE. Dacă nu pot fi furnizate date certificate privind emisiile, importatorii vor trebui să se bazeze pe valori implicite, dar acestea nu au fost încă publicate.


Adăugând și mai multă incertitudine, Comisia Europeană a amânat recent începerea achizițiilor de certificate CBAM până în februarie 2027, chiar dacă obligația de a raporta emisiile începe în ianuarie 2026. Drept urmare, comercianții trebuie să stabilească prețurile fără a cunoaște structura definitivă a costurilor carbonului, ceea ce creează o incertitudine substanțială pe piață.


CBAM – Ce ar putea însemna pentru piața îngrășămintelor din România? related desktop image CBAM – Ce ar putea însemna pentru piața îngrășămintelor din România? related tablet image CBAM – Ce ar putea însemna pentru piața îngrășămintelor din România? related mobile image
Se preconizează creșteri de prețuri

Pe baza indicațiilor preliminare, se presupune că prețurile îngrășămintelor ar putea să crească începând cu prima parte a anului 2026. Importatorii vor include probabil prime de risc pentru a acoperi eventualele taxe pe CO₂. Având în vedere marjele reduse și regulile neclare, unii comercianți ar putea ajunge în situația de a reconsidera volumele de import, generând o potențială restrângere a ofertei disponibile.

Deoarece valorile de referință nu au fost încă stabilite și pe baza informațiilor încă preliminare, creșterea estimată a prețurilor legate de CBAM în 2026 ar putea să se încadreze în următoarele intervale orientative, în funcție de emisiile furnizorilor:

  • AN: 30-50 %
  • uree: 20-30 %
  • CAN: 30-40 %
  • AS: 25-35 %
  • NPK:15/15/15: 15-25 %

Agricultorii ar putea fi confruntați cu costuri mai mari pentru îngrășămintele pe bază de azot — în special uree și amoniac —, precum și cu o volatilitate crescută a prețurilor în perioada de tranziție 2025-2026. Unii participanți la piață ar putea încerca să constituie stocuri înainte de punerea în aplicare , ceea ce ar putea provoca fluctuații pe termen scurt ale prețurilor în cursul anului 2025.


La ce se pot aștepta fermierii

Pentru fermierii români, pregătirea din timp va fi importantă. Aceștia pot lua în considerare:

  • Planificarea din timp a achizițiilor de îngrășăminte și monitorizarea atentă a ofertelor furnizorilor.
  • Compararea surselor de aprovizionare, inclusiv a producătorilor din UE sau regionali, care ar putea fi mai puțin afectați de CBAM.
  • Optimizarea utilizării îngrășămintelor pentru a reduce atât costurile, cât și emisiile; instrumente precum fertilizarea de precizie și gestionarea îmbunătățită a nutrienților pot sprijini acest demers.


CBAM va transforma treptat îngrășămintele dintr-o simplă marfă într-un factor de producție sensibil la emisiile de carbon, ceea ce va spori importanța transparenței lanțului de aprovizionare și a practicilor sustenabile. Agricultorii și importatorii care se pregătesc  – chiar și în timp ce regulile sunt finalizate – vor fi mai bine poziționați pentru a face față ajustărilor de preț și modificărilor legislative viitoare.